Ma uit in urma, sa vad cum eram acum zece ani.
Eram mai tanara, mai slaba (ah, nu-mi vine sa cred ca am spus asa!). Eram de o mie de ori mai nesabuita si cu un milion de cuvinte mai saraca (oare am numarat bine?).
De atunci, am trait, am plans, am iubit, am nascut, m-am batut, am construit, am castigat, am cazut, am creat, am pierdut, am suferit, am scris, m-am ridicat, am plecat, am gasit, m-am intors. Am invatat. Am crescut. Am fost fericita. Am imbatranit??
Acum am cu zece ani in plus. Am copil, am sot, am casa, am flori, am copaci, am blog(uri), am carti (nu le cautati in librarii, nu au aparut inca), am cariera, am masina (ah, casalotul meu!). Am PRIETENI (oare le-am raspuns tuturor azi?). Am pantofi noi. Am oare de o mie de ori mai multa minte?
Viata la 40 e cool. Chiar si la 40 de grade.
La 50 oare cum va fi?
P.S. Pentru prima oara de ziua mea, anul acesta am fost singura la mare. Intai mi-am cumparat sandale roz, de catifea. Apoi cafea de la Starbucks. Si apoi am plecat singura, cu masina mea, la mare. Cel mai tare drum, din cea mai tare vara!
4 thoughts on “40. Ani, nu grade”